luni, 25 iulie 2011

Cuprinsa..


Stau la marginea unui lac... privesc ratustele cum se ratacesc in apropierea mea, citesc si ma l-as purtata de puterea cartii... Ma ascung in viata personajului principal..de unde nimeni nu ma poate scoate si traiesc... odata cu cartea... modul meu de exprimare e prin arta : fie muzica, desen, scris citit... traiesc cu toata puterea me cartea si plang in acelasi timp cu personajele... nu pot crede ce citesc... nu pot crede ca traiesc cartea ca pe viata mea reala... simt spaima, fericirea, tristetea, emotia, ura si iubirea o data cu cartea... sunt intr-o alta lume in care nimeni nu imi poate sune nimic... nici ce sa fac nici ce sa spun! Cu ochii inchisi ma afund tot mai mult in crte... nu mai pot acum... e prea tarziu... nu mai are rost sa incerc sa ies... voi ramane acolo si voi traii aceleasi pagini iar si iar si iar... Panica ma cuprinde. Nu tare...mai pot fii inca calma! ATUNCI! Am simtit o mana grea pe umar... mam speriat, si acea persoana s-a speriat... dat tot nu m-am putut trezii... m-a ridicat... nu puteam sa deschid ochii acum... nu vroiam... atunci am simtit! Am simtit iar mirosul apei si t-eam vazut... m-ai luat in brate si mi-ai zis ca te-am speriat... am zambit... atunci totul a stat in loc eram doar noi doi... singuri... para ratuste apa sau orice alt ceva... m-agia cartii a intrat in viata mea...

Sterge tot!

Vad marea si ascult... Un cantec de demult... imi sterge vantul lacrimile pentru ami lasa loc pentru altele! Vad marea si ascult... Ma chinui tot mai mult... acum marea ma ingana privesc ganditoare spre nori...Dar gandul asta-mi da fiori... Ma gandesc ca nu mai stii... ca ne iubeam ca doi copii... Ma gandesc ca am pierdut zambetul din trecut... Marea ma atinge usor la picioare, ma uda, imi da culoare... Aud in vuietul acesteia glasul tau... Glasul tau imi da fiori, m-alina si-mi da miros de flori, glasul tau nu-l pot uita... M-am prabusit, m-am ridicat dar asta este viata... Inger din cer cazut... Imi pare rau ca te-ai pierdut...

luni, 27 iunie 2011

Lasa-ma sa traiesc.. :)

Lasa lumina ta sa cada peste mine... ca o stea... lasa ingerii tai sa ma vegheze... valurile marii sa imi cante lin... malul sa ma incalzeasca... stelele de mare sa ma faca sa rad.. vantul sa ma aline usor... iarba sa ma trezeasca din vis... luna sa ma asculte... florile sa imi dea parfum... si inima ta sa simt ca ma iubeste... si ingerul din tine... sa simt ca traieste... ramai cu mine... ca sa nu ma pierzi ... nu ma lasa singura... daca vrei sa ma mai vezi... esti un vis frumos... ce nu poate exista cu-adevarat.... esti un gand duios ce nu-mi da pace niciodat':):D:) 

vineri, 24 iunie 2011

Speranta...


Acum mult mult mult timp exista un loc incare nimic rau nu patrundea... Ingerii dansau in armonie in campurile cu florii norii se jucau cu lumina razelor soarelui... soarele era mai patrunzator (nu innabusitor)...curcubeul dadea culoare... iar raul canta lin la vale, precum si iarba se inclina usor la adierea vantului cald de asfintit... Seara stelele alunecau pe bolta albastra-cenusie, iar luna le vegea tacuta... Acum... oamenii au patruns in acel loc minunat si... l-au distrus, dar oare nu vom mai vedea niciodat acel loc asa cum era inainte? Asta se poate intampla doar daca fiecare om va avea cea mai mica speranta... ca poate schimba lumea.

joi, 23 iunie 2011

In secret

Cand voi murii sa-mi pui zambetul intr-un tablou... lacrimile  sa mi le stergi usor, ochii sa mii saruti cu dor...parul sa mi-l dai frumos itr-o parte, obrajii sa mii fardezii in roz, iar mainile sa mi le saruti agale ... sa lasi lacrimile tale sa cada vag pe gtul meu... sa le am langa mine mereu...saruta-mi apoi zambetul de copil... aseaza un trandafir negru pe pieptul meu... dar cel mai important sa nu ma uiti... ma poti auzii? sper ca inca ma mai poti auzii... sper ca inca ma auzi... stii de ce zambesc? Pentru ca de acolo de unde ma duc te pot vedea mereu... stii de ce plang? Pentru ca nu te voi mai putea imbratisa nicodata... Stii de ce vreau sa imi sarutii ochii cu dor? Pentru ati ramane ochii mei intipariti in minte... Stii de ce vreau parul sa mi-l dai intr-o parte? Pentru ca stiu ca nu iti place sa stau cu parul in ochi :D ... Stii de ce vreau sa imi fardezii obrajii in roz? Pentru ca e culoarea care imi va spune mereu ca pentru tine nu sunt moarta ... Stii de ce vreau sa imi saruti agale mainile? Pentru a nu uita cat m-ai iubit... Stii de ce vreau sa iti cada lacrimile pe gatul meu? Pentru ca asta sa fie ultima ta dovada de dragoste... Stii de ce vreau sa imi saruti zambetul de copil? Pentru ca tu sa ai mereu un zambet cald, asa cum eu nu am avut niciodata ... Stii de ce vreau sa imi asezi un trandafir negru pe piept?  Pentru a-mi simboliza durerea ca te-am pierdut... Sii de ce vreau sa nu ma uiti... Ca sa nu ma inlocuiesti usor... Ca sa nu ma uiti cat de curand posibil... CA SA MA IUBESTI MEREU... Ca sa fii fericit langa cea ce va urma sa fie la fel de norocoasa ca mine sa te aiba de cand te-a cunoscut si pana la sfarsitul vietii... Toate aste te rog fa-le IN SECRET ca nimeni sa nu mai stie ca eu te-am iubit si te iubesc cel mai mult... Si spune-mi ceva frumos... spune-mi ca MA IUBESTI!

Ascuns ***

Ascuns in intuneric plangi fara ca nimeni altcineva inafara de o oglinda vaga sa te poata vedea... Ascun in ultimul colt de lume iti petreci viata trist si abatut... trist si abatut... trist si abatut... amintirile te macina, regretele nu tit dau pace iar... zambetele le-ai pierdut de mult... Nimeni nu e langa tine : nu ai un prieten care sa te ajute la rau, nu ai o raza de soare care sa iti mangaie lin fruntea, nu ai vantul lin si cald care sa iti stearga lacrimile, nu ai pe NIMENI... esti doar TU... tu, singur in varful muntelui, unde totul ar trebui sa fie atat de pur... dar tristetea ta invaluieste locul cu ura... si cu regrete... totul e distrus... Oglinda se sparge... acum nu mai ai nimic... esti pe cont prpriu... esti singur... singur... singur de tot... esti pierdut...Incearca, te rog, sa iti recapeti increderea ... incearca te rog sa vii inapoi printre noi... sa nu mori SINGUR... ASCUNS...

sâmbătă, 21 mai 2011

Tandrete...


Un cantec lin se aude usor...Plutesc, plutesc pe aripi de dor . Un rau de lacrimi se scurge incetisor... O floare se pierde in zbor... Un inger canta la pian... Un cantec sfant... O opera.. UN VIS! Un vis armonios... ce zboara duios... Un vis armonios... Cat de frumos! Inima bate tare... Cantecul continua ma las usor dusa de val ... si plutesc ... plutesc pe aripi de vant... pe aripi de dor... pe aripi incetisor... Se simte-o briza ce sparge incet inima de piatra ce se ascunde in tine... Incepi sa simti... Incepi sa iubesti ... In sparsit INCEPI SA TRAIESTI!!!