Privesti cu amar din coltul tau la ceilalti... si nu intelegi : De ce rad cand tu plangi? ; De ce se joaca si uita de tine? De ce vantul adie lin in parul  lor iar deasupra ta ploua cu lacrimi??? De ce nu te baga nimeni in seama? DE CE SIMTI CA DISEPRI? DE CE CERUL PARCA CADE PE TINE ? DE CE NORII SUNT ATAT DE APASATORI.... 

Deodata vezi o lumina salvatoare ... te iei dupa ea si mergi .... mergi dar e tot mai departe... soarele aproape apune cum vei mai putea tu ajunge la lumina daca lumina se stinge ca si becul? DISPERAREA INCEPE IAR... simti tot ce-i mai rau! Dar nu simti ce e bine ... apare luna... o alta raza de lumina ce te va salva... nu iti dai seama desi mergi usor spre ea, TE OPRESTI! Te calmezi... si incerci sa atingi luna... te trezesti intr-o secunda in coltul tau si... te uiti iar la ceilalti ...iti pui aceleasi intrebari: De ce rad cand tu plangi? De ce... 

Si usor usor iti dai seama ca tu esti de fapt printre ei... trebuir doar sa te ridici si sa te scuturi de praf ....